Insomnia

Insomnia prezintă un aspect psihic şi subiectiv, nu toate persoanele care acuză insomnia, suferă cu adevărat de ea. S-au efectuat studii în cazul persoanelor care pretindeau că nu pot dormi. Când acestea intrau în fazele cele mai profunde ale somnului lent, erau trezite pentru a li se demonstra că dormeau, dar ele spuneau că nici nu au adormit. Concluzia a fost ca una este să nu dormi şi alta e să ai senzaţia că nu ai dormit. Un alt aspect al senzaţiei subiective de somn este că majoritatea persoanelor cu insomnie obişnuiesc să-şi supraevalueze problema. Când sunt întrebate cât timp le ia să adoarmă, majoritatea apreciază că peste o oră. Cu ajutorul înregistrărilor grafice s-a dovedit că persoanele, în marea lor majoritate, adorm la aproximativ 15 minute. Ceasul lor intern nu coincide cu timpul real.

Somnul ajută la eliminarea oboselii şi este o activitate recuperatorie pentru întregul corp.

Există două tipuri principale de insomnie. Primul tip constă în dificultatea de a adormi, specifică mai ales adulţilor tineri, în timp ce al doilea reprezintă imposibilitatea de a dormi timp de mai multe ore, situaţie mai întâlnită la cei cu vârsta peste 40 de ani.

Insomnia este clasificată ca lipsa de somn în mod frecvent. Dacă nu ai o noapte întreagă de somn în cea mai mare parte a nopţilor dintr-o lună se consideră insomnie cronică.

Insomnia este provocată, cel mai frecvent de lipsa de activitate fizică sau psihică ( viața sedentară provoacă mai puţină oboseală) şi teama de a nu dormi. Insomnia este mai frecventă la vârsta a treia, în timp ce la copii şi la tineri este mai neobişnuită şi impune un control medical.

Insomnia sporadică nu are mare importanţă şi, de obicei, este legată de situaţii care ne preocupă şi care ne perturbă echilibrul. Acest tip de insomnie cedează tot atât de brusc cum apare, odată cu dispariţia cauzei care a provocat-o şi nu este nevoie de tratament, doar de un ceai calmant şi puţină relaxare.

Insomnia cronică, în cele mai multe cazuri, este un simptom al unei probleme de fond serioase, face să iasă la suprafaţă numeroase probleme psihice şi nevrotice care zăceau ascunse, şi se atribuie depresiei, stresului sau mâhnirii.

Insomnia poate fi şi urmarea unui număr mare de cauze fizice: artrită, astm, probleme de respiraţie, hipoglicemia, hipertiroidismul, indigestie, boli de inimă sau rinichi, dureri musculare sau fizice.

Consumul de cafeină, dereglări ale ritmului circadian şi folosirea unor medicamente dintre antidepresive, anticonvulsive, medicamentele care taie apetitul, beta-blocante, pseudoefedrina decongestivă (se găseşte în remedii pentru răceală şi alergie), medicamente de înlocuire a hormonilor pot conduce la insomnie.

Lipsa calciului şi a magneziului poate determina trezirea după câteva ore de somn şi incapacitatea de a adormi la loc, la fel ca obiceiurile alimentare proaste şi mâncatul înainte de culcare. Un stil de viaţă sedentar poate avea o contribuţie majoră pentru tulburările de somn.

Din punct de vedere nutriţional nu a fost descoperită o formulă care să inducă somnul, dar diferite substanţe nutritive sunt importante pentru somn.

Aminoacidul triptofan poate produce somnolenţă prin stimularea producţiei de serotonină, o substanţă chimică din creier care favorizează relaxarea şi senzaţia de bine.

Vitamina B6 şi magneziul ajută la transformarea triptofanului în serotonină. Vitamina B6 ajută la producerea în creier a unor substanţe chimice suplimentare ce reglează somnul şi starea de spirit, între care melatonină şi dopamină. Bananele şi cartofii sunt surse foarte bune de vitamina B6 şi de magneziu.

Carbohidraţii complecși aduc un aport somnului odihnitor pentru că intensifică absorbţia de către creier a triptofanului, care induce somnul. Tot carbohidraţii complecşi pot ameliora insomnia provocată de arsurile la stomac. Mesele organizate în cantităţi prea mari sau prea aproape de ora de culcare pot cauza arsuri la stomac şi consumul de carbohidraţi neiritanti le pot preveni.

Tianina (vitamina B1) ajută la transformarea carbohidraţilor complecşi în energie utilă pentru corp şi este esenţială pentru funcţionarea sănătoasă a nervilor. O cantitate scăzută a acestei vitamine poate afecta calitatea somnului.

Vitaminele B accelerează producţia de neurotransmiţători ai creierului, esenţiali pentru un somn odihnitor și o stare de spirit liniştită. Persoanele depresive pot avea o deficiență de folat şi de vitamina B12. Folatul este abundent în linte şi sparanghel, iar vitamina B12 poate fi găsită în peşte, fructe de mare şi carnea slabă de pasăre. Există tot mai multe dovezi că folatul şi vitamina B12 se asociază cu vitamina B6 şi scad nivelul aminoacidului homocisteina, care poate fi asociat cu depresia. E considerat că şi niacina, existentă în carnea de pasăre şi peşte , este utilă pentru ameliorarea insomniei pricinuite de depresie. Folatul şi acidul folic sunt diferite forme ale vitaminei B9 şi există o diferenţă distinctă între cele două.

Acizii graşi omega-3, precum şi cei existenți în peştele gras, seminţe de in şi nuci, contribuie în activitatea mentală optimă ce influenţează starea sufletească şi insomnia. Sunt rezultate ale studiilor clinice care sugerează că depresia poate fi legată de un consum insuficient al grăsimilor sănătoase.

Anumite alimente excită sistemul nervos, cele mai cunoscute sunt ciocolata, ceaiul şi cafeaua, care au un efect excitant, demonstrat medical, prin conţinutul lor de cofeină şi teobromina.

Simptomele menopauzei contribuie la insomnie prin scăderea nivelurilor de hormoni. Studiile sugerează că dacă se consumă alimente bogate în fitoestrogeni, compuşi vegetali de tip estrogen, se ajută ameliorarea gravităţii simptomelor menopauzei, inclusiv bufeurile.

Schimbările hormonale apar şi în timpul sindromului premenstrual şi pot declanşa insomnia. Estrogenul afectează producţia şi echilibrul în creier ale substanţelor chimice responsabile cu starea de veghe.

Incapacitatea de a dormi poate fi cauzată, la nivel subtil, de o spaimă puternică de a te abandona şi a te lăsa purtat de somn. Trăieşti o stare de nesiguranţă şi vrei să ai controlul asupra a tot ceea ce se întâmplă în viaţa ta. Atunci când dormi, “facultăţile tale mentale” dorm şi ele și te simţi vulnerabil, deoarece simţurile tale sunt mai sensibile şi mai deschise spre necunoscut. Păstrarea în minte a ideilor şi a situaţiilor, chiar şi fictive, împiedică somnul să te cuprindă. Starea de angoasă, de culpabilitate şi, uneori un soi de paranoia te determină să crezi că trebuie să veghezi tot timpul şi dialogul interior, tu cu tine, nu se poate opri şi astfel fugi de somn. Trăieşti tulburat în loc să ai încredere că meriţi şi că ţi se va întâmpla tot ceea ce este mai bun. Este ca şi cum ai muri de fiecare dată când adormi şi sunt reactivate toate fricile.

Credinţa că somnul este o pierdere de timp şi că ai atâtea lucruri de făcut sau capacitatea redusă de a te iubi pe tine însuţi, de a avea încredere în iubire şi în viaţă pot fi în strânsă legătură cu insomnia.

Acceptă să te relaxezi, să respiri mai bine şi să laşi controlul, să îţi găseşti liniştea sufletească, pentru a lăsa somnul odihnitor să intre în viaţa ta. Învaţă să ai încredere în tine şi repetă-ţi zilnic că „pământul continuă să se învârtă” chiar dacă îţi permiţi momente de odihnă. Relaxează-te şi lasă-te îndrumat de vocea interioară care ştie ce este mai bun şi mai bine pentru tine.

Cel mai des, ca tratament apelăm la somnifere. Somniferele reduc anumite faze ale somnului, mai ales pe cele cu vise, modificând activitatea electrică a creierului şi cronicizând insomnia. Problema folosirii acestor medicamente rezidă în toleranţa şi dependenţa pe care le provoacă: toleranţă, pentru ca pe măsură ce sunt folosite, creşte cantitatea necesară de medicamente pentru a obţine acelaşi efect; dependenţa, pentru că utilizarea lor incorectă pe termen lung duce la imposibilitatea de a dormi fără pastile ( întâi se iau pastile pentru a dormi mai bine, apoi devine imposibil să adormi fără a le lua).

Renunţarea bruscă la somnifere după o perioadă lungă de timp induce stări de iritabilitate, insomnie şi, în cazuri grave, tremurături şi chiar alterarea memoriei. De aceea renunţarea la somnifere se face reducând doza treptat, în mod constant. Reducerea medicamentului trebuie să fie lentă şi gradată, reducând doza în fiecare săptămână sau suprimând-o câteva zile pe săptămână. Este recomandat să ne dezobişnuim să utilizăm permanent somnifere şi să le înlocuim, total sau parţial, cu tratamente pe bază de plante medicinale şi cu un stil de viaţă sănătos.

Unul dintre primele lucruri pe care ar trebui să le facem pentru a dormi este respectarea orarului de somn. Viaţa dezordonată în ceea ce priveşte orarul somn-veghe este o cauză importantă a insomniei.

Neurologii afirmă că trebuie să iei „trenul” somnului, care trece la aceeaşi oră, pentru că dacă îl pierzi, trebuie să-l aştepţi pe următorul. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte trezirea, dacă respectăm o oră de culcare, trebuie să respectăm şi ora de trezire, dat fiind că dacă dormin peste măsură, în noaptea următoare vom avea probleme cu somnul. Este important să se respecte ciclul obişnuit al somnului. Obişnuinţa acţiunilor fiziologice, orarul meselor, orarul activităţilor de muncă sau distracţie ne favorizează un somn odihnitor. Organismul are un orar al lui, iar noi ar trebui să i-l respectăm.

Evitarea exceselor : prea multă muncă, prea mult tv sau alte ecrane, prea multă mâncare, un regim de slăbire prelungit, ba chiar prea mult sex, ne pot altera ritmul somn-veghe.

În stilul de viaţa sunt recomandate adoptarea activităţilor sportive, mişcarea în general, tehnicile de relaxare corporală şi mintală care asociază respiraţia cu vizualizarea senzaţiilor primite de la organism, deoarece ajută la diminuarea excesului de nervozitate. Sunt suficiente 10 minute de exerciţii în fiecare zi. De multe ori sunt greu de evitat asocierile de idei care ne ţin treji în timpul nopţii, dar tehnicile de relaxare ne ajută să uităm de toate şi să intrăm în starea alfa care precede somnul.
Fitoterapia vine în sprijinul celor care suferă de insomnie şi ne oferă tizane sau infuzii de plante, recomandată fiind o concentraţie de 3-6%, ceea ce înseamnă că la un litru de apă se adaugă 30 – 60 g de plante uscate.

În tratamentele medicale naturiste, doza poate creşte considerabil, dacă se folosesc tincturi, extracte uscate sau comprimate, până se ating doze comparabile cu cele ale somniferelor din familia benzodiazepinelor.

Plante cu efect sedativ

Macul este un sedativ slab şi medicament împotriva tusei. Petalele acestei plante sunt un remediu netoxic, care se poate utiliza în tratamentul insomniei sub formă de infuzie. În concentraţie de 30 – 40 g de petale la un litru de apă. Macul are efectul sedativ al opiumului, din familia căruia face parte, dar este total lipsit de proprietăţile lui de narcotic şi stupefiant.

Păducelul, potrivit doctorului Henri Leclerc, scade excitabilitatea sistemului nervos şi este util în palpitaţii, iritabilitate, insomnie şi în anumite tulburări legate de menopauză. Efectul său sedativ se transmite şi la nivel cardiac, reducând tensiunea arterială şi ritmul inimii. Se poate folosi în proporţie de o linguriţă mică de flori uscate la o ceaşcă de apă clocotită. Dozele se pot dubla fără pericol de reacţie toxică.

Hameiul, este o plantă din familia Cannabinaceae, care se cultivă pe scară largă în Germania şi Belgia. Florile femeieşti ale hameiului, numite conuri, se folosesc la prepararea berii, căreia îi conferă gustul specific amărui. Ele conţin alantoidaza – un tanin special cu caracter astringent, precum şi lupulina – o răşină. Hameiul conţine şi diverşi alcaloizi şi un ester valerisiatic, cum este cel din valeriană. Polenul şi răşina florilor au proprietăţi sedative şi mai puternice. Un vechi remediu naturist împotriva insomniei constă în confecţionarea unei pernuţe din flori de hamei. Caracterul netoxic, cum îl demonstrează utilizarea la prepararea berii, îl face un remediu util în tratamentul de casă împotriva insomniei. Dacă se amesteca hameiul cu valeriană, puterea ca somnifer scade, în loc să crească şi nu se recomandă combinarea celor două plante în aceeaşi infuzie.

Lista plantelor benefice pentru combaterea insomniei poate continuă cu : valeriană, muşeţel, sulfina, roiniţă, passiflora sau floarea pasiunii, salvia, florile de tei.

Tizană sedativă pentru a reduce insomnia

Ingrediente:

• Valeriană (rădăcină) două părţi
• Mac (petale), o parte
• Muşeţel (flori) două părţi
• Coajă de portocală sau lămâie

Preparare

Se pun 15 gr de amestec la 300ml apă. Se pun plantele în apă rece şi se fierb timp de 5 minute la foc mic. Se lasă să se depună infuzia şi după câteva minute, se bea cu înghiţituri mici. Se poate îndulci cu miere.

Dacă suferi de insomnie sau ai alte probleme de sănătate şi vrei să discutăm scrie-mi pe adresa contact@dorinaursu.com sau sună la telefon 0746587420

Vizitează site-ul www.dorinaursu.com , găseşte alte subiecte de interes în blog şi abonează-te la newsletter.

Alege sănătatea!