Nu ești ceea ce mănânci, ești ceea ce digeri!- Partea I

Ani mulți în urmă a apărut în peisajul nutrițional sloganul „Ești ceea ce mănânci!”.

Cu timpul, studiile au demonstrat că mâncatul nu este suficient și a subliniat importanța digestiei, a absorbției și a unei eficiente eliminări pentru a defini o foarte bună digestie, reprezentativă pentru definirea sănătații și a unei stări de bine.

Chiar dacă mănânci cele mai bune alimente, cu valori nutritive ridicate, dacă sistemul tău digestiv nu funcționează la parametri optimi, acești nutrienți nu sunt furnizați de către acesta în sânge.

Procesul digestiv începe în cavitatea bucală, unde alimentele sunt mestecate, eliberând enzime, compuși minusculi care schimbă structura alimentelor. Masticația joacă un rol foarte important în absorbția nutrienților, de aici vine și recomandarea de a mesteca cât mai bine alimentele. Pentru o masticație bună este necesară o dantură completă și sănătoasă pentru că dinții tăi încep procesul de descompunere și digestie.

Enzimele digestive îndeplinesc  o parte foarte importantă a procesului de digestie, ajutând la descompunerea nutrienților în componente cât mai mici. De exemplu, atunci când consumi carbohidrați, enzima digestivă ptialina ( are proprietatea de a transforma amidonul din alimente în maltoză și glucoză) este eliberată în cavitatea bucală, prin salivă, pentru descompunerea lor.

• Saliva care este eliberată în cavitatea bucală atunci când mâncarea este mestecată, ajută la descompunerea și lubrifierea alimentelor, astfel încat mâncarea să fie ușor de înghițit.
• Odată ajunsă în stomac, mâncarea este descompusă în componente și mai mici de sucurile gastrice, înainte de a ajunge în intestinul subțire. Ficatul și pancreasul furnizează sucuri digestive, permițând descompunerea în continuare a nutrienților.
• Enzimele digestive sunt eliberate în diferite etape de-a lungul procesului digestiv, așa că, dacă nu sunt secretate suficiente enzime, alimentele nu vor fi descompuse în componentele mai mici care conțin nutrienții de care  organismul are nevoie.
• Digestia carbohidraților începe în gură, proteinele sunt digerate în stomac, folosind acid clorhidric și o enzimă numită pepsinogen.
• Corpul tău conține peste 3000 de tipuri diferite de enzime, care lucrează continuu pentru a te repara, proteja și hrăni, prin acțiunile lor biologice.
• Grăsimile și uleiurile sunt digerate într-un mod complet diferit, deoarece nu sunt solubile în apă, așa cum sunt carbohidrații și proteinele. Deoarece grăsimea respinge apa, aceleași enzime solubile în apă nu o pot digera.
• Ficatul tău produce bilă, care este stocată în vezica biliară și care descompune bucățile mari de grăsime în bucăți mai mici de grăsime, astfel încât enzima lipază să aibă un rol mai ușor în digerarea grăsimii.
• Dacă ficatul și bila nu își fac treaba în mod corespunzător, ajungi să ai o stare de oboseală, de cele mai multe ori însoțită de stări de greață și dureri de cap după ce mănânci alimente care conțin grăsimi și uleiuri.

Indigestia apare atunci când nu ai suficiente din aceste enzime speciale pentru a descompune carbohidrații, precum și proteinele și grăsimile. Alimentele parțial digerate ajung în intestinul subțire, oferind hrană bacteriilor care trăiesc acolo, producând gaze, balonare și crampe digestive.Dacă nu ai suficiente enzime, în loc să te simți mulțumit și plin de energie, te vei simți apatic și obosit.Dacă nu digeri corect alimentele, celulele corpului nu primesc nutrienții necesari pentru a produce enzime necesare pentru digestie și astfel rezultă un cerc vicios.

Primul lucru pe care poți să-l faci pentru a remedia această situație este suplimentarea cu enzime digestive, pentru că vor ajuta la o digestie eficientă, oferindu-ți șansa de a trece la etapa de absorbție. Este recomandată consumarea mai multor alimente crude, deoarece acestea conțin enzime.  Alimentele crude te obligă să mesteci mai mult și atunci sunt eliberate mai multe enzime.

Dacă ai probleme digestive, foarte important este modul cum  combini  alimentele, proteinele, carbohidrații și grăsimile, așa cum am spus, sunt digerate diferit. Fiind atent la felul cum combini alimentele dai un răgaz corpului în încercarea lui de a digera o varietate de alimente în același timp.

Există  recomandări de care e bine să ții cont pentru a ajuta sistemul digestiv să funcționeze mai eficient:

• evită combinarea proteinelor concentrate cu carbohidrați concentrați, adică mănâncă mai rar o friptură cu piure de cartofi, spre exemplu;
• consumă fructele separat de proteine concentrate și carbohidrați, fructele se digeră foarte repede și este logic să nu le consumi cu proteine, care au timp de digestie corect  și până la patru ore;
• fructele acide, precum citrice, ananas și fructe de pădure, pot fi consumate cu nuci, fără efecte nocive, în timp ce bananele, nucile de cocos, merele și perele pot fi combinate cu carbohidrați, cum ar fi ovăzul și meiul;
• dacă sistemul tău digestiv funcționează bine, adăugarea de proteine ​​la carbohidrați ajută la menținerea glicemiei mai stabilă, ridicând nivelul de energie; așadar, să mănânci un măr cu niște migdale, ca gustare, de exemplu, va fi benefic.

Pe măsură ce corpul înaintează în vârstă, enzimele produse în mod natural de corpul tău scad atât ca număr, cât și ca eficacitate. Mâncând mai multe produse proaspete și cât mai puțin procesate, te poți asigura că aceste enzime prețioase nu sunt distruse și că obții beneficii maxime de pe urma lor. În aceeași călătorie în timp a corpului tău și stomacul produce mai puțin acid gastric.

Acidul din stomac este, de asemenea, o cerință importantă pentru o digestie optimă, deoarece este necesar pentru digestia proteinelor, precum și pentru absorbția mineralelor, precum și o apărare importantă împotriva infecțiilor, deoarece sterilizează alimentele pe care le consumi.

Prin urmare, o lipsă de acid din stomac va însemna indigestia alimentelor proteice, precum și un potențial de a dezvolta alergii alimentare, deoarece moleculele de proteine ​​nedigerate pot provoca dificultăți în intestinul subțire prin trecerea în fluxul sangvin și provoacă reacții alergice.

Producția de acid gastric, cunoscut și sub numele de acid clorhidric, scade odată cu vârsta, iar deficiența de zinc este, de asemenea, responsabilă pentru lipsa acestui compus important, deoarece este necesar pentru a produce acid gastric.

Respirația urât mirositoare, balonarea, gazele, constipația, diareea și durerile  abdominale sunt indicii de nivel scazut al acidului gastric.

Stresul este unul din principalii factori care  inhibă producția de acid din stomac, pentru că în momente de stres corpul tău este mai interesat de supraviețuire decât de digestie.

Suplimentarea cu o enzimă digestivă care conține acid clorhidric și zinc îți poate ajuta corpul să producă mai mult acid gastric.

Cealaltă parte a monedei este producția de prea mult acid stomacal, iar acest lucru poate apărea din cauza inflamației peretelui stomacului, care are loc atunci când alcoolul, ceaiul, cafeaua, condimentele si ardeii iuți sunt consumate în exces. Acest lucru nu numai că provoacă durere, ci suprimă și producția de mucoasă stomacală sănătoasă și protectoare, ceea ce crește și mai mult sensibilitatea la substanțele agravante. Așa apar cele mai frecvente ulcere gastrice, în afară de ulcerele care apar din cauza unei bacterii, numită Helicobacter-pylori. Consumul de proteine ​​vegetale în loc de proteine ​​animale concentrate poate ajuta la reducerea excesului de acid din stomac.

După ce mâncarea a fost digerată, ea nu trece pur și simplu prin intestinul subțire în sângele tău și apoi în celule. Procesul este puțin mai complicat.

Intestinul subtțre poate avea o lungime de până la 4 – 6 metri, are o suprafață cu rol de absorbție de aproximativ 250 de metri pătrați, iar celulele active care îl căptuiesc sunt înlocuite la fiecare patru zile. Sănătatea celulelor va determina capacitatea lor de a absorbi nutrienții din alimentele digerate, precum și de a respinge toxinele de care nu ai nevoie.

Intestinul tău subțire absoarbe diferiți nutrienți în locuri diferite de pe suprafața sa vastă, fiecare loc necesitând condiții diferite pentru a optimiza această absorbție.

Vitaminele B, mineralele și grăsimile sunt absorbite atunci când mediul acid din stomac este potrivit, iar B12 este absorbit atunci când există suficient factor intrinsec, care este, de asemenea, dependent de suficient acid din stomac. Sunt necesare, de asemenea, diferite bacterii și fibre pentru a crește și maximiza absorbția.

Vilozitățile, proeminențele minuscule care măresc suprafața intestinului subțire, sunt foarte sensibile și ușor deteriorate de anumite alimente, cum ar fi prăjeli, ardei iute, oțet și alte substanțe iritante precum cofeina, precum și compuși care pot provoca alergii, cum ar fi gluten, lactate, alcool și diferite tipuri de infecții.

Din fericire, celulele care alcătuiesc vilozitățile sunt unele dintre cele mai ușor de regenerat celule din organism, așa că dacă știi cum să le vindeci, poți ajuta  procesul de  absorbție.

Vitamina A, zincul, glutamina și acidul butiric sunt câțiva dintre acești compuși vindecători importanți.

Majoritatea nutrienților trebuie transportați prin peretele intestinal în fluxul sangvin, pentru a fi utilizați de organism și doar câțiva trec prin difuzie.

Desigur, nutrienții sunt din nou necesari pentru a eficientiza acest proces, așa că va apărea un cerc vicios dacă acești nutrienți nu pot fi produși din cauza lipsei de absorbție. Aminoacizii și glucoza au nevoie de transport activ pe peretele intestinal și, prin urmare, sunt cele mai frecvent malabsorbite.

Citeste partea a doua a articolului “Nu ești ceea ce mănânci, ești ceea ce digeri!” AICI!

Nu ezita să îmi scrii despre problemele tale de sănătate pe e-mail : office@dorinaursu.com sau sună direct la 0746587420 pentru o programare!