Cei mai mulți nutriționiști, dieteticieni, consilieri în nutriție afișează o detașare față de termenul “dieta”, ba chiar îl condamnă și adoptă atitudinea prietenoasă cu promovarea stilului de viață sănătos. Este mai mult o strategie de marketing decât o realitate.
Deși sună restrictiv “dieta”, eu nu aș îngropa definitiv termenul. Recomand să-I cunoaștem mai bine și să-I înțelegem.
Termenul de dietă se referă la un regim alimentar special conceput și recomandat în cazul unei afecțiuni, cu scop preventiv pentru menținerea stării de sănătate și cel mai curent pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale. Dieta trebuie modelată în funcție de obiceiurile persoanei, adaptându-se în limitele terapeuticii și preferințelor persoanei.
În alcătuirea și prescrierea unei diete trebuie avut în vedere întreg comportamentul persoanei: fizic, emoțional, spiritual, economic, social, în procesul de muncă, în familie. La modul ideal orice dietă adoptată pentru o perioadă de timp cu scopul de a îmbunătăți sănătatea noastră este urmată de schimbări în personalitatea și a stilului de viață de viață a persoanei.
Atât obezitatea, cât și bolile sunt însoțite de tulburări nutriționale și trebuie astfel tratate încât, concomitent sau chiar înaintea vindecării cauzelor să fie echilibrată tulburarea metabolică. Nutriția, dietoterapia pot interveni pozitiv datorită a două însușiri de bază ale organismului:
- variabilitatea (datorată zestrei genetice a omului),
- adaptabilitatea (modificarea sistemelor enzimatice care intervin în procesul digestiei în funcție de schimbarea treptată a obiceiurilor alimentare).
Recunoașterea importanței acestor două principii biologice ne ajută să înțelegem rolul alimentației raționale în preschimbarea treptată a unor obiceiuri alimentare necorespunzătoare, ne aduce mai aproape de înțelegerea rolului pe care îl are dieta în resetarea stilului de viață.
Termenii “dietă”și “mâncare” se referă la concepte diferite, deși sunt interconectați.
Mâncarea este legată de hrană și se referă la orice substanță care poate fi consumată pentru a oferi suport nutrițional organismului și include fructe, legume, cereale, carne, produse lactate și alimente procesate. Scopul principal al alimentelor este de a furniza energie și nutrienții necesari creșterii, menținerii și sănătății generale. Alimentele pot fi clasificate în diferite categorii în funcție de conținutul nutrițional, metode de preparare sau semnificația culturală.
Dieta se referă la selecția și combinația specifică de alimente și băuturi pe care o persoană le consumă în mod regulat sau se poate referi la un plan alimentar structurat, conceput pentru anumite obiective de sănătate (pierdere în greutate, creștere musculară, gestionarea unei afecțiuni medicale). Dietele sunt concepute pentru a obține rezultate specifice de sănătate sau pentru a adera la anumite alegeri ale stilului de viață. Există mai multe tipuri de diete: echilibrate, la modă, terapeutice și restrictive.
Alimentația este un termen mai larg care cuprinde în aria sa toate alimentele, în timp ce dieta se referă la un aport specific de alimente pentru o perioadă scurtă de timp. Mâncarea o savurăm fără să avem un obiectiv special de sănătate, în timp ce dieta este asociată cu alegeri intenționate pentru sănătate.
Ne întâlnim zilnic cu noțiunile dietă, nutriție sau regim alimentar și căutam să ne ferim de ele. Aceste noțiuni sunt înțelese greșit de cele mai multe ori sau confundate. De fapt, acestea ar trebui să ne fie familiare și să însumeze preferințele noastre alimentare de bună calitate.
Din multitudinea de informații contradictorii întâlnite în mediul online, și nu numai, trebuie să înțelegem că acești termini se întrepătrund și au același scop.
- Dieta generează o alimentație cu o recomandare personalizată de un specialist pentru tratarea unor afecțiuni sau pentru menținerea sănătății prin eliminarea sau limitarea consumului unor alimente sau băuturi în scop profilactic sau terapeutic.
- Nutriția însumează procesele fiziologice ale organismului prin care sunt obținuți nutrienții esențiali pentru o sănătate și creștere optimă.
- Regimul alimentar înseamnă o alimentație specifică recomandată de un specialist, pentru a trata o afecțiune sau pentru menținerea optimă a sănătății.
Importanța enormă a alimentației este cunoscută din vremuri antice. Cea mai veche concepție empirică despre alimentație că factor important pentru sănătate și ca mijloc terapeutic în vindecarea bolilor este cea a lui Hipocrate din Cos (460‑377 i.e.n.) care a scris în primele sale cărți despre regimul alimentar al omului sănătos și al celui bolnav. Conform concepției lui Hipocrate, alimentația influențează atât viața omului bolnav, cât și pe cea a omului sănătos.
În lucrarea sa “Despre regim”, Hipocrate definește de fapt rația de întreținere (care în epoca noastră este redată cu ajutorul caloriilor), atunci când spune
Dacă reușim să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentație și mișcarea fizică, astfel încât să nu fie nici mai mult nici mai puțin, am reușit să descoperim mijlocul de întreținere a sănătății.
Același principiu de cumpătare în alimentație a fost promovat și de Socrate (469‑399 î.e.n.), filosof din Grecia antică. Lui îi aparține expresia proverbială:
Omul mănâncă ca să trăiască, dar nu trăiește ca să mănânce.
Cu numele lui Galien (Roma, sec. al II-lea, e.n.) este asociată prima teorie, care a luat naștere în antichitate. Conform acestei teorii, alimentația organismului se efectuează prin sânge care, la rândul său, se formează din substanțe nutritive în urma unui proces de origine necunoscută, asemănător cu fermentarea. În ficat sângele se curăță și apoi se folosește pentru alimentarea organelor și țesuturilor. Utilizând terminologia modernă, se poate spune că inițial, digestia era considerată ca proces de transformare a substanțelor nutritive în alte substanțe, care constituie sursă de energie și componente de construcție a organismului. În baza acestei teorii au fost elaborate multiple diete cu scopul de a asigura o transformare a alimentelor în sânge și asigurarea unei calități mai superioare a acestuia. Galien este autorul unor regimuri alimentare prescrise în caz de boli (terciul de cereale cu lapte pentru refacerea sângelui; laptele de capră sau de măgăriță în ftizie; regimul fără sare în stările pletorice etc.).
Sensul original al strămoșescului grecesc dietei (diaita) ajunsese să fie folosit de englezi în secolul al XIII – lea pentru un mod de viață prescris de un medic. Cea mai importantă diferență între a ține dieta și a schimba stilul de viață este că o dietă va fi întotdeauna urmată pe o perioadă scurtă de timp. O dietă dă rezultate atât timp cât este urmată. Dacă ne referim la o dietă de pierdere în greutate, atunci rezultatele sunt vizibile atât timp cât dieta este ținută. Atunci când reluăm obiceiurile avute înainte de dietă, greutatea corpului revine. După cum știți, internetul este plin de diete și dacă ele ar funcționa, toată lumea ar fi slabă.
Dacă vrei să slăbești și să îți îmbunătățești starea de sănătate, este momentul potrivit să te uiți la stilul tău de viață în loc de cea mai recentă tendință de dietă. Dieta, în cele mai multe cazuri, face referire la restricții, limitări și reducerea alimentelor din dietă. Dacă gândim pe termen lung, restricțiile definitive nu sunt o opțiune realistă pentru un stil de viață sănătos. Resetarea stilului de viață schimbă complet calitatea vieții și dacă ești în căutarea unor rezultate care să rămână, este important să lucrezi pentru o schimbare a stilului de viață.
Majoritatea dietelor constau în modificarea pe termen scurt a aportului de calorii, eliminarea grupelor de alimente și privarea corpului de nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa cel mai bine. Corpul are nevoie de calorii, carbohidrați, are nevoie de grăsimi. Nu există o modalitate de a schimba stilul de viață care să funcționeze pentru toată lumea.
Primul pas constă în a defini un obiectiv realist – de ce faci această schimbare? Odată obiectivul stabilit, gândește-te la felul în care trăiești acum și la ce schimbări va trebui să faci pentru a-ți atinge obiectivul. După stabilirea obiectivelor, crearea obiceiurilor noi este cea care ajută la schimbarea generală a stilului de viață. Pentru a crea un obicei sănătos, trebuie să înveți cum să renunți la obiceiurile rele. Gândește-te la lucrurile folositoare pe care le faci în mod regulat, automat, pentru că fac parte din rutina ta. Apoi gândește-te la un obicei automat care nu este bun pentru tine, care îți sabotează starea de sănătate. Fără nici un gând în spatele acțiunii, poți uita cu ușurință cât de rău este respectivul obicei pentru tine. Cel mai bun mod de a renunța la obiceiul prost este să devii conștient de el și să lucrezi la schimbarea tiparului. Din experiența personală și profesională recomand înlocuirea unui obicei cu altul, nu lăsa niciodată spațiu gol în rutină. În urmă cu 18 ani am renunțat la fumat și îmi amintesc că am înlocuit pauza de țigară cu pauză pentru un pahar cu apă. Luam pauza respectivă, îmi pregăteam un pahar cu apă și îl savuram înghițitură cu înghițitură. Ticul de a duce țigara la gură a fost înlocuit cu mișcarea de a duce paharul cu apă la gură și inhalarea fumului a fost înlocuită cu sorbirea apei. După două luni nu a mai fost nevoie de pauză pentru un pahar cu apă și nu am mai fumat niciodată. Nu doar înlocuirea obiceiului este importantă, ci și motivația care stă la baza dorinței de a schimba obiceiul nefolositor.
A rămâne pe drumul bun este cheia pentru dezvoltarea obiceiului sănătos, consecvența este cea care ajută la atingerea obiectivului final. Dacă se întâmplă o abatere, nu abandona obiectivul. Continuă de unde ai rămas și insistă pe consecvență. Noul obicei sănătos va deveni și el o rutină, un obicei automat precum spălatul pe dinți.
Nimeni poate îndeplini schimbarea unui obicei peste noapte, fii răbdător, înțelegător cu tine și gândește-te la viitor. Dacă astăzi este prima zi în care te străduiești să îți creezi un obicei sănătos, gândește-te la cum te simți acum. Și mâine, gândește-te la ce ai simțit ieri și așa în fiecare zi fără să pierzi imaginea obiectivului la care țintești. În momentul în care îți iei ochii de la obiectiv, vezi obstacolele. Păstrează imaginea finală în minte și ai încredere în tine că ești suficient de puternic să depășești orice obstacol sau teamă. Nu există o singură cale pentru a fi mai sănătos, ci există cea mai potrivită cale pentru tine. Resetarea stilului de viață nu va fi ușoară, dar va merita fiecare efort.
Dincolo de planul stabilit, dietă sau schimbarea stilului de viață, cu toții suntem vinovați că folosim mâncarea pentru a umple un gol emoțional, pentru a ne oferi un suport de sprijin, pentru a ne face să ne simțim mai bine. Ne rănim tractul digestiv, ne distrugem corpurile și ne înfometăm creierul, totul din cauza modului în care ne raportăm la mâncare.
Privind mâncarea ca pe o soluție pentru a pierde în greutate ne poate dăuna sănătății noastre mintale. Ne poate face să ne simțim deprimați, anxioși, obsedați de mâncare și imaginea corpului și poate dăuna pe termen lung încrederii în sine. Dacă devenim obsedați de greutatea corporală, imaginea corpului și planul nostru de dietă, ne putem aventura într-o pantă alunecoasă de tulburări de alimentație, stimă de sine scăzută, efort pentru perfecționism, insatisfacție și depresie. Niciunul dintre noi nu este perfect și toți vom găsi defecte pentru aspectul nostru fizic. Cu toate acestea, odată ce acceptăm ceea ce numim defecte și învățăm să ne apreciem, intrăm într-o stare de spirit mai fericită și începem să ne iubim corpul. Modul în care ne vedem corpul și modul în care ne hrănim corpul sunt aspecte esențiale ale sănătății noastre mentale și emoționale.
Dietele sunt moduri temporare care preced, în cele mai multe cazuri, resetarea stilului de viață sau recuperarea dintr-o afecțiune. Scopul majorității dietelor este de a pierde în greutate într-o perioadă scurtă de timp și o soluție temporară pentru o problemă complicată și desfășurata pe termen lung.. Peste 85% din persoane își recapătă greutatea în decurs de un an, ceea ce înseamnă că majoritatea dietelor nu au succes și nu beneficiază de sănătatea noastră cognitivă. Nu este nimic greșit în a ține o dietă, atât timp cât ea este corelată cu o schimbare conștientă a stilului de viață și implică ajustarea tiparelor și obiceiurilor noastre alimentare. Acest proces necesită timp pentru conștientizare și adaptare. Relația cu mâncarea și mâncatul sănătos este o schimbare a stilului de viață și un angajament. Mâncarea ar trebui să fie plăcută, să aducă oamenii împreună, să ne facă să ne simțim fericiți, uneori ne poate mângâia și ar trebui să ne hrănească mereu corpul și mintea. Creierul și corpul nostru au nevoie de o multitudine de nutrienți pentru a funcționa. Avem nevoie de carbohidrați și proteine pentru a ne hrăni creierul, astfel încât să putem gândi și să îndeplinim sarcinile de lucru necesare. Avem nevoie de hrană pentru a ne putea mișca corpul. În concluzie, avem nevoie de hrană pentru a supraviețui.
Dietele și planurile de resetare a stilului de viață trebuie să fie personalizate în funcție de nevoile personale și aceasta include luarea în considerare a oricăror preferințe alimentare, probleme de sănătate, medicamente sau limitări fizice și mentale. Nu încurajez schimbările uriașe, concentrează-te pe a face ajustări mici și medii în rutina ta actuală, pe care le poți crește în timp.
Într-un articol anterior am vorbit despre “Rutina ta zilnică” și care sunt bazele unui stil de viață sănătos.
Toate informațiile au scop informativ și educațional și nu constituie sfaturi individualizate. Nu sunt destinate să înlocuiască evaluarea, diagnosticul sau tratamentul medical profesional.
Îmi doresc să îți fie de folos și nu ezita să mă contactezi dacă ai nevoie de ajutor. Pentru informații suplimentare și rețete vizitează site-ul: www.dorinaursu.com, îmi poți scrie pe contact@dorinaursu.com sau pe Whatsapp la 0746597420.
Leave a Comment