Mănâncă pentru a trăi mai mult, nu trăi doar pentru a mânca!
Revoluţia longevităţii a adus o prelungire a vieţii adulte a unui om. Creşterea cu câteva decenii a speranţei de viaţă nu înseamnă prelungirea bătrâneţii. Creşterea speranţei de viaţa înseamnă că s-a deschis o etapă în plus de viaţa adultă care precede vârsta înaintată şi astfel tot parcursul vieţii se modifică. Speranţa că putem fi activi până la 80 de ani aduce schimbări importante în viaţa noastră şi reorganizează planurile de viitor, dragostea, căsătoria, banii, familia, educaţia, forma fizică, munca, călătoriile, pensionarea şi întreaga identitate. Munca, învăţătura şi capacitatea de adaptare sunt azi provocări care durează întreaga viaţă şi nu iau sfârşit odată cu pensionarea.
Darul longevităţii aduce potenţialul de progres către înţelepciune, maturitate spirituală, învăţare, educaţie continua şi nu în ultimul rând către conştientă şi suflet.
Înţelegerea contribuţiei nutriţiei la creşterea speranţei de viaţă şi aderarea la modelele alimentare sănătoase poate preveni dezvoltarea bolilor netransmisibile. Cu cât schimbările efectuate în nutriţie şi stil de viaţa sunt mai mari, personalizate şi adaptate, cu atât creşte speranţa de viaţă şi stare de bine. Câştigurile prognozate sunt mai mici atunci când schimbarea dietei şi a stilului de viaţă sunt iniţiate la vârste mai înaintate, dar acestea rămân substanţiale.
Este responsabilitatea fiecăruia să adopte o strategie alimentară pentru abordarea bolilor cronice şi consumarea alimentelor sănătoase pe baza informaţiilor despre alegeri mai sănătoase.
Studiile includ, în general, corelaţia dintre asocierile grupurilor de alimente şi speranţa de viaţă, ţinând cont şi de factori legaţi de vârstă, sex, privare socio-demografică, fumat, consum de alcool, nivel de activitate fizică, indice de masă corporală şi aport de energie. Menţinerea modificărilor stilului de viaţă de-a lungul timpului cu îmbunătăţiri şi ajustări ale dietei poate fi o provocare şi pentru mulţi, modelele alimentare fluctuează în timp.
Longevitatea este definită de trăirea unei vieţi mai lungi încununată cu ani de calitate alături de cei dragi sau pentru a explora lumea. Nu ne sunt de folos ani mai mulţi petrecuţi în boală, împovăraţi de dizabilităţi. Nu doar durata de viaţă este importanta, ci şi durata anilor sănătoşi de viaţă. Ceea ce faci azi îţi poate transforma sănătatea sau modul în care îmbătrâneşti în viitor. Deşi a începe cât mai devreme este ideal, niciodată nu este prea târziu pentru a obţine beneficii pentru sănătate şi starea de bine.
Factori care ar putea creşte longevitatea într-un mod sănătos
1. Dieta sănătoasă personalizată: alimentaţia potrivită previne hipertensiunea şi demenţa. Personalizarea tiparelor de alimentaţie cum ar fi cele din dietele DASH, MIND şi mediteraniene, reduce riscul acestor afecţiuni cronice care însoţesc vârstele mai înaintate. Un supliment de vitamine-minerale poate ajuta la îmbunătăţirea funcţiei cognitive şi a memoriei la unele persoane, conform studiilor controlate.
Alimentație sănătoasă previne hipertensiunea (tensiune arterială crescută) și creșterea demenței odată cu vârsta. Tiparele de alimentație, cum ar fi cele din dietele DASH , MIND și mediteraneene, pot reduce riscul acestor și a altor afecțiuni cronice care însoțesc vârstele mai înaintate. Un supliment de multivitamine-minerale poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea funcției cognitive și a memoriei la unii oameni, conform studiilor controlate.
2. Exerciţiile fizice regulate (cel puţin 30 de minute pe zi de activitate moderată până la intens).
Activitatea fizică regulată scade riscul apariţiei mai multor afecţiuni cronice care cresc odată cu vârsta, inclusiv boli de inimă, hipertensiune arterială, diabet, osteoporoză, anumite tipuri de cancer şi declin cognitiv. Exerciţiile fizice ajută şi la scăderea anxietăţii şi îmbunătăţirea somnului.
Pentru beneficii suplimentare se recomandă mers rapid, dans rapid, exerciţii de întărire a musculaturii, pentru adulţii în vârstă care sunt expuşi riscului de cădere sunt recomandate antrenamente de echilibru.
3. Greutatea corporală optimă (aşa cum este definită de un indice de masă corporală).
Determinarea intervalului de greutate sănătoasă este unică pentru fiecare persoană. Factorii de luat în seama includ reviziurea stărilor actuale de sănătate, istoricul familial, istoricul greutăţii şi tipul de corp moştenit genetic. Concentrarea nu trebuie să fie exclusiv pe greutatea arătată de cantar, ci şi monitorizarea creşterii grăsimii abdominale viscerale dăunătoare şi a modificării greutăţii de la vârsta de 20 de ani.
4. Consumul de alcool moderat (o băutură pe zi pentru femei şi maxim două pentru bărbaţi) este asociat cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2, atacuri de cord şi deces precoce cauzat de boli cardiovasculare. Cantităţile scăzute până la moderate de alcool cresc nivelul de colesterol “bun”sau de lipoproteine de înaltă densitate (HDL) şi previn formarea cheagurilor de sânge care pot bloca arterele. Consumul intens de alcool este asociat cu riscuri de dependenţă, boli hepatice şi mai multe tipuri de cancer.
5. Excluderea fumatului
Fumatul este un factor de risc major pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare, boli pulmonare şi deces precoce, deoarece promovează inflamaţia cronică şi stresul oxidativ (o afecţiune care poate deteriora celulele şi ţesuturile). Fumatul dăunează fiecărui organ al corpului.
Adoptarea a minim 3 obiceiuri de stil de viaţă enumerate mai sus oferă posibilitatea prelungirii speranţei de viaţa fără diabet, boli cardiovasculare şi cancer. Fumătorii şi persoanele cu indice de obezitate au cea mai mică speranţă de viaţa fără boli.
Dincolo de cele cinci obiceiuri de bază ale stilului de viaţa menţionate mai sus, un număr tot mai mare de cercetări identifica factori suplimetari care pot fi factori cheie pentru creşterea duratei de viaţa sănătoase.
Cercetările arată că a avea un scop sau un sens în viaţa de zi cu zi este asociat cu un somn mai bun, cu o greutate mai sănătoasă, cu niveluri mai ridicate de activitate fizică, cu un nivel ridicat de optimism şi cu o inflamaţie mai scăzută. Dacă sunteţi mai sănătoşi la vârste înaintate puteţi contribui mai mult în familie, în comunitate şi în societate. Acest lucru se traduce prin a fi puternic, mai mobil pentru a ajuta generaţiile mai tinere cu îngrijirea copiilor sau alte activităţi familiale, lucrând dincolo de vârstă de pensionare, voluntariat pentru cauze locale, urmărind hobby-uri preferate şi angajându-vă în grupuri comunitare.
Studiile efectuate asupra adulţilor de 50 de ani şi peste arata ca singurătatea şi izolarea socială sunt asociate cu un risc mai mare de boală, dizabilitate şi mortalitate ceea ce înseamnă ca interacţiunea socială este, de asemenea, un factor important care contribuie la longevitate sănătoasă.
Stimularea creierului sau efectuarea de activităţi care implică un efort mental intens (învăţarea unei noi abilitaţi, limbaj sau format de exerciţii în timpul liber) poate reduce semnificativ riscul de declin cognitiv (demenţă, boala Alzheimer , tulburări cognive).
Restricţia calorică care nu duce la malnutriţie de-a lungul vieţii, cum ar fi postul, creşte durata de viaţă. Corpul răspunde la post cu o reglare îmbunătăţită a glicemiei, o rezistenţă mai mare la stres şi o scădere a inflamaţiei şi a producţiei de radicali liberi dăunători. În timpul postului, celulele îndepărtează sau repara moleculele deteriorate. Aceste efecte pot preveni dezvoltarea tulburărilor cronice, inclusiv obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, declinul cognitiv neurologic.
Odată cu îmbătrânirea, schimbările senzoriale afectează modul în care ne hrănim. Gustul este esenţial atunci când te bucuri de o masă, dar printre simţurile umane care contribuie la experienţa alimentară şi influenţează alegerile alimentare se enumeră şi mirosul, textura, aspectul, culoarea, senzaţia. Aceste simţuri pot scădea în timp din diferite motive: îmbătrânire normală care determină scăderea treptată a gustului şi a mirosului, medicamente eliberate pe bază de reţetă care reduc sensibilitatea la gust şi favorizează uscăciunea gurii sau lipsă de salivă, deficient în micronutrienti ca zinc, care reduc gustul, dentiţie proastă cu pierderea dinţilor sau protezele care duc la probleme de masticaţie. Gustul şi mirosul slab la persoanele în vârstă sunt asociate cu o calitate mai scăzută a dietei şi cu un apetit mai scăzut. Aromele alimentelor sunt importante pentru că declanşează eliberarea de salivă, acid în stomac şi enzime în pregătirea digestiei. Mirosul alimentelor declanşează eliberarea de dopamină şi serotonină, provocând o senzaţie de bine pentru a încuraja mâncatul. Un simţ al mirosului afectat la adulţii în vârstă este asociat cu o varietate mai mică în alegerile alimentare şi cu o nutriţie mai proastă sau poate duce, în egală măsură către un aport crescut de alimente şi la creştere în greutate la unele persoane.
Factorii de mediu, stilul de viaţă şi genetică determină durata de viaţă şi dintre aceştia, nutriţia este o componentă cheie care afectează sau îmbunătăţeşte sănătatea. Dieta în ansamblu, cuprinzând compoziţia alimentelor, aportul de calorii, provenienţa caloriilor, durata şi frecvenţa perioadelor de post afectează intervalul de timp în care sănătatea şi capacitatea funcţională sunt menţinute.
În anul 440 î.Hr., medicul grec Hipocrate a spus: „Fă ca mâncarea să fie medicamentul tău și medicamentul tău să fie hrană”. Înțelepciunea sa s-a dovedit adevărată, deoarece știm acum că modificarea nivelurilor, tipului și momentului consumului de alimente este poate cea mai puternică, fezabilă și mai sigură intervenție pentru a îmbunătăți sănătatea, a prelungi longevitatea și a prelungi timpul în care sănătatea și capacitatea funcțională sunt menținute. Cu toate acestea, în ciuda cercetărilor ample, tipul, cantitatea și combinația de nutrienți care optimizează longevitatea sănătoasă rămân extrem de controversate. În plus, dovezile tot mai mari sugerează că la oameni nutriția trebuie ajustată în funcţie de vârsta, sex, genetică și statusul de risc metabolic și că adaptarea recomandărilor dietetice specifice este esențială pentru că efectele benefice complete să fie realizate. Înțelegerea și valorificarea acestor mecanisme evolutive conservate, pe lângă personalizarea intervențiilor dietetice, vor fi cheia pentru a optimiza durata și longevitatea sănătății umane.
O sănătate mai bună pe termen lung se obţine din obiceiuri mai bune de viaţă. Identificarea factorilor suplimentari care îmbunătățesc și extind durata de sănătate este un domeniu activ al cercetării științifice. Între timp, rezultatele cercetărilor actuale sunt încurajatoare și subliniază importanța respectării obiceiurilor unui stil de viață sănătos pe tot parcursul vieții. Acestea fiind spuse, respectarea acestor comportamente este mai ușor de spus decât de făcut, iar politicile publice trebuie să susțină și să promoveze aceste obiceiuri prin îmbunătățirea alimentației și a mediilor fizice care ne înconjoară.
Longevitatea poate fi promovată în diferite moduri, compoziția și nivelurile dietei trebuie optimizate pentru a evita malnutriția și fragilitatea și trebuie să fie personalizate. Dieta de longevitate include limitarea aportului de calorii, adoptarea de 11-12 ore de alimentație restricționată, precum și câteva cicluri anuale de post sau reducerea selectivă pe intervale de vârstă a componentelor dietetice.
Dovezile din literatura de specialitate de până în prezent subliniază necesitatea unei evaluări multidisciplinare și bazate pe ipoteze ale nutriției și ale duratei de sănătate pentru a identifica modelele alimentare complexe care promovează longevitatea sănătoasă. O comparație „epidemiologică” a modului în care un consum scăzut versus unul ridicat al unui macronutrient izolat și asocierea acestuia cu sănătatea și mortalitatea poate nu numai să nu identifice modele de nutriție protectoare sau dăunătoare, dar poate duce la interpretări înșelătoare.
Un avertisment important este că dieta de longevitate ar trebui să fie concepută pentru a evita malnutriția, în special la persoanele de peste 65 de ani, pentru a preveni fragilitatea și bolile care pot rezulta din scăderea masei osoase sau musculare sau a numărului scăzut de celule sanguine.
Dieta de longevitate ar fi o completare valoroasă a asistenței medicale standard luată ca măsură preventivă, ar putea ajuta la evitarea morbidității, menținând sănătatea până la vârstă înaintată.
Dar ce înseamnă cu adevărat să mănânci pentru longevitate? Ca în majoritatea lucrurilor, răspunsul este nuanțat. Nu există o singură dietă care să adauge cu siguranță ani în viața ta. Însă, s-a demonstrat că anumite modele de alimentație și unele alimente și grupuri de alimente specifice reduc riscul de boli cronice legate de vârstă și promovează procesele fiziologice care susțin îmbătrânirea sănătoasă.
Nu există o definiție oficială a unui aliment cu longevitate, termenul se referă la alimentele care au fost asociate cu o viață mai lungă sau cu o mortalitate redusă.
În timp ce alimentele pentru longevitate provin dintr-o varietate de grupuri de alimente diferite (care este cheia pentru promovarea diversității nutrienților în ansamblu), un principiu general al dietelor legate de viața lungă este acela că ele constau în principal din alimente vegetale întregi sau minim procesate, dense în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele și leguminoasele, cantități mai mici de alimente de origine animală de calitate.
Macronutrienții includ carbohidrații, proteinele și grăsimile – aceștia sunt nutrienții de care avem nevoie în cantități mai mari (comparativ cu micronutrienții) și care ne oferă energie sub formă de calorii.
Micronutrienții sunt la fel de importanți pentru durata vieții – aceste vitamine (A, D, E, K, C și opt vitamine B) și minerale (de exemplu, magneziu, calciu, zinc, seleniu) participă la tot felul de reacții cruciale pentru menținerea vieții și optimizarea sănătății. Multe servesc ca molecule ajutătoare care ajută la descompunerea macronutrienților pentru a furniza organismului energie, aminoacizi și alte blocuri de construcție, în timp ce altele ajută la reglarea corectă a expresiei genelor, fără de care ați fi expuși unui risc crescut pentru o gamă largă de boli, de la cancer la afecțiuni autoimune şi diabet. Anumiţi micronutrienți funcționează și ca antioxidanți . Acest lucru este important, deoarece procesele metabolice naturale din organism și expunerea la anumite lucruri din mediul nostru contribuie la producerea radicalilor liberi care, dacă sunt lăsaţi să se acumuleze, promovează stresul oxidativ care accelerează îmbătrânirea . Din fericire, multe vitamine și minerale, atât direct , cât și indirect, neutralizează radicalii liberi. Antioxidanții vegetali, deși nu sunt esențiali din punct de vedere tehnic pentru supraviețuire, par să aibă, de asemenea, funcții de „întârziere a îmbătrânirii” deoarece reduc acumularea de daune oxidative pe termen lung.
Atunci când corpul nu primește niveluri suficiente de micronutrienți și acești alți compuși benefici, își poate devia resursele limitate de la procese importante de întreținere, cum ar fi repararea ADN-ului, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru procesele necesare supraviețuirii imediate. Concentrarea pe diversitatea dietei și pe un aport amplu de alimente vegetale este o modalitate excelentă de a optimiza nutriţia.
Care sunt cele mai importante alimente care oferă un plus nutrițional?
Nucile oferă grăsimi nesaturate sănătoase, fibre, micronutrienți și antioxidanți – în special, oferă cele mai ridicate niveluri de grăsimi omega-3 și antioxidanți sănătoși pentru inimă . „Un studiu care a urmărit peste 7.000 de bărbați și femei timp de aproape cinci ani a constatat că, în comparație cu cei care nu consumau nuci, cei care consumau mai mult de 3 porții de 30 de grame de nuci pe săptămână aveau un risc general de mortalitate cu 39% mai mic”. Adăugați nuci la fulgi de ovăz sau smoothie-uri, gustați felii de mere cu unt de nuci sau presărați nuci pe salate, cartofi și legume fierte. De asemenea, puteți combina nucile cu ciuperci tocate sote ca alternativă la carne.
Ciupercile, atât conservate, cât și cele proaspete, sunt consumate în mod obișnuit în dietele japoneze, care sunt adesea legate de longevitate (exemplu dieta Okinawan). Sunt o sursă excelentă de fibre prebiotice, care hrănesc bacteriile benefice din intestine. Susținerea sănătății intestinale, la rândul său, ajută la reglarea inflamației și a funcției imunitare , ambele susținând îmbătrânirea sănătoasă. Ciupercile conțin și antioxidanți ( ergotioneina și glutation) care ajută la protejarea celulelor și contracarează daunele oxidative.
Ciupercile au o aromă grozavă de umami și oferă o textură consistentă atunci când sunt gătite. Când o rețetă necesită carne de vită, luați în considerare schimbarea jumătate cu ciuperci tocate fin.
Ceaiul verde, în special matcha (care constă din frunze întregi de ceai verde măcinate), este o sursă excelentă de vitamina C și antioxidanți polifenoli, cum ar fi galatul de epigalocatechină (EGCG). Numeroase studii leagă consumul de ceai verde cu beneficii precum reducerea riscului de apariție a bolii Azheimer și demență, obezitate, cancer și boli de inimă. Poate chiar încetini îmbătrânirea pielii. „Într -un studiu efectuat pe adulți japonezi în vârstă, cei care au băut cel mai mult ceai verde au avut cu 76% mai puține șanse de a muri în timpul perioadei de studiu de șase ani”. „Altul a descoperit că, printre cei peste 40.000 de adulți japonezi urmăriți, femeile care au băut cel puțin cinci căni de ceai verde pe zi au avut un risc cu 23% mai mic de deces din orice cauză pe o perioadă de 11 ani.”
Pe lângă ceaiul verde fierbinte sau cu gheață, luați în considerare utilizarea ceaiului verde preparat ca lichid în smoothie-uri, preparate cu fulgi de ovăz sau chiar folosiți-l pentru a aburi legume sau orez integral.
Toate fructele sunt grozave, dar fructele de pădure oferă un plus nutriţional. Afinele, merișoarele și coacăzele negre sunt pline de antioxidanți care pot proteja împotriva bolilor legate de vârstă. Compușii polifenoli antioxidanţi din fructe de pădure au fost asociați cu combaterea inflamației, stresului oxidativ și rezistenței la insulină (un precursor al diabetului zaharat) și pot ajuta la apărarea împotriva cancerului, afecțiunilor neurodegenerative, bolilor cardiovasculare și sindromului metabolic. Fructele de pădure sunt bogate în fibre – o ceașcă de zmeură are 8 grame , aproximativ 30% din doză zilnică recomandată. Adăugați fructe de pădure în iaurt, brânză de vaci sau fulgi de ovăz. Sau amestecați-le într-un smoothie prietenos cu longevitatea, cu verdeață închisă cu frunze verzi, iaurt simplu și un amplificator de aromă precum ghimbirul.
Peștele gras, cum ar fi somonul, sardinele, macroul și anșoa sunt sursele alimentare de top de grăsimi omega-3, care susțin sănătatea inimii și a creierului. Aceste grăsimi ajută la scăderea trigliceridelor și la reducerea riscului de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Se crede, de asemenea, că facilitează o mai bună comunicare între celulele creierului, ceea ce este important pentru funcționarea creierului și îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Preparaţi somonul la grill și serviți-l peste quinoa cu feta și rucolă pentru o masă completă care crește longevitatea, adăugați conserve de sardine la următoarea salată sau folosiți conserva de somon pentru a face burgeri cu somon.
Tot ce este cu frunze verzi închise, rucolă, spanacul și smogul elvețian sunt o sursă fantastică de antioxidanți carotenoizi, iar dietele bogate în legume bogate în carotenoizi au fost asociate cu riscul scăzut de boli cardiovasculare și unele tipuri de cancer. Frunzele verde închis sunt o sursă bună de acid folic (vitamina B9), care susține sănătatea cardiovasculară și sinteza ADN-ului, și vitamina K, care susține indirect comunicarea dintre celulele creierului. Consumul zilnic a unei singure porții de verdeață ajută la încetinirea declinului cognitiv legat de vârstă. Pe lângă salate, amestecați frunze verzi într-un smoothie sau într-un amestec de mic dejun. Pentru legumele cu frunze mai mari, cum ar fi smogul elvețian, le puteți folosi chiar și ca alternativă pentru ambalaj pentru sandvici.
Avocado este o sursă excelentă de fibre (7 grame, sau 25% din aportul zilnic recomandat, pe jumătate de avocado), împreună cu folați, antioxidanți carotenoizi, fitosteroli care scad colesterolul și grăsimi mononesaturate sănătoase pentru inimă. Un aport mai mare de grăsimi mononesaturate este asociat cu un risc redus cu 11% de mortalitate generală. S-ar putea să nu fie nevoie de mult avocado pentru a avea un beneficiu – alte studii sugerează că înlocuirea unei jumătăți de porție pe zi de unt, margarină, carne procesată sau brânză cu avocado a fost asociată cu un risc redus de boli cardiovasculare cu până la 22%. Pasaţi avocado și folosiți-l ca alternativă la maioneză pentru următorul dvs. sandviș sau salată de pui.
Uleiul de măsline extravirgin conține, de asemenea, o gamă de polifenoli benefici, cum ar fi hidroxitirosol și oleocanthal , cu efecte antioxidante puternice. Cercetările preliminare sugerează că hidroxitirosolul ajută indirect autofagia – un proces prin care celulele își elimină componentele disfuncționale pentru a funcționa mai optim. Utilizați uleiul de măsline în vinaigrete de casă, stropiți mâncărurile gătite din cereale integrale și folosiți-l pentru a căli şi înăbuşi legumele. Contrar credinței populare, puteți găti cu el – antioxidanții și grăsimile mononesaturate îl ajută de fapt să reziste degradării atunci când este încălzit.
Leguminoasele, fasole, linte, mazăre, năut oferă mâncăruri cu un aport crescut de nutrienți, longevitate prelungită și un risc redus de mai multe boli cronice, inclusiv diabet de tip 2, boli de inimă și cancer. Legulele furnizează minerale cheie pe care mulți adulți nu le folosesc, cum ar fi potasiul și magneziul, și reprezintă cel mai mare grup de alimente cu fibre. Sunt bogate în proteine vegetale, iar înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale este o strategie de longevitate susținută de cercetări. Folosește fasole sau năut în loc de ouă pentru un amestec de mic dejun alături frunzele verzi favorite, bucură-te de o supă copioasă de linte, prepara hummus sau salate delicioase cu leguminoasele preferate.
Varza roșie sau violetă, împreună cu alte legume crucifere – varza de Bruxelles, broccoli, conopida, varza kale – sunt o sursă puternică de compuși care conțin sulf numiți glucozinolați Legumele crucifere vin în dieta cu un risc mai scăzut de apariție a mai multor boli cronice, inclusiv mai multe tipuri de cancer și boli neurodegenerative și cardiovasculare , posibil legate de efectele antioxidante și antiinflamatorii ale glucozinolaților.
Alimentele fermentate în mod tradițional – chefir, iaurt, varză murată, kimchi, natto (un fel de mâncare de soia fermentată), kvas, kombucha – conțin bacterii bune și alte produse secundare benefice ale fermentației care par să susțină îmbătrânirea sănătoasă . Legumele fermentate, de exemplu, conțin adesea bacterii lactice, care au fost asociate cu modificări ale microbiomului intestinal care susțin funcția imunitară. Consumul de alimente fermentate creşte diversitatea bacteriilor prietenoase din intestin și reduce simultan nivelurile de IL-6, un biomarker al inflamației care este asociat cu rezistența la insulină și diabetul de tip 2 . Adăugarea de iaurt simplu sau chefir la un smoothie, sau adăugarea de kimchi sau varză murată la următoarea salată, sandviș, rețetă de guacamole sau cartofi dulci copți pot deveni obiceiuri sănătoase în alimentaţie.
Toate informaţiile au scop informativ și educațional și nu constituie sfaturi individualizate. Nu sunt destinate să înlocuiască evaluarea, diagnosticul sau tratamentul medical profesional.
Îmi doresc să vă fie de folos şi nu ezitaţi să mă contactaţi dacă aveţi nevoie de ajutor. Pentru informaţii suplimentare şi reţete ajutatoare vizitaţi site-ul: www.dorinaursu.com, îmi puteţi scrie pe contact@dorinaursu.com sau Whatsapp la 0746597420.
Alege să trăieşti sănătos!
Leave a Comment