Obezitatea şi cauzele subtile ale apariţiei sale

Obezitatea este o afecţiune medicală caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate avea efecte negative multiple asupra stării de sănătate. Ea este adesea evaluată în funcţie de indicele de masă corporală (IMC), care se calculează în raport cu greutatea şi înălţimea unei persoane. O persoană este considerată obeză atunci când are un IMC egal sau mai mare de 30.

Pe lângă greutate şi înălţime, o evaluare corectă ţine cont de sex, vârstă, posibile afecţiuni medicale, activităţi, iar la femei de numărul de naşteri (contează dacă au fost naşteri normale sau prin cezariană), perimenopauză sau menopauză.

Obezitatea şi cele mai cunoscute cauze

• factori genetici (predispoziţia genetică poate influenţa până la 20% modul în care organismul stochează grăsimea şi metabolismul caloriilor; o mare parte din diferenţă este reprezentată de stilul de viaţă şi obiceiurile alimentare moştenite din familie sau dobândite din mediul social);
• obiceiuri alimentare nesănătoase (consumul excesiv de alimente bogate în calorii, grăsimi şi zaharuri poate contribui la acumularea de grăsime);
• lipsa activităţii fizice (un nivel scăzut de activitate fizică poate duce la creşterea în greutate, deoarece organismul nu arde suficiente calorii);
• factori socio-economici (disponibilitatea redusă a alimentelor sănătoase, precum şi diferenţele socio-economice, pot influenţa opţiunile alimentare şi nivelul de activitate fizică);
• probleme psihologice (mâncatul emoţional sau gestionarea stresului prin consumul de alimente pot contribui la obezitate);
• afecţiuni medicale (numite condiţii medicale, cum ar fi hipotiroidismul sau sindromul ovarelor polichistice, pot contribui la creşterea în greutate);
• medicamente (unele medicamente, cum ar fi cele utilizate pentru tratarea depresiei sau afecţiunilor hormonale, pot cauza sau susţine creşterea în greutate).

Obezitatea poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii, contribuind la apariţia unor afecţiuni, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile de inimă, hipertensiunea arterială şi diverse afecţiuni ortopedice. Managementul obezităţii implică de obicei o abordare holistică, inclusiv modificări ale stilului de viaţă, alimentaţie sănătoasă, creşterea activităţii fizice şi doar în anumite cazuri, intervenţii medicale sau chirurgicale.

Este important să se sublinieze că fiecare persoană este diferită, iar abordarea obezităţii trebuie să fie adaptată nevoilor individuale şi să ţină cont de factorii unici care contribuie la această condiţie. Este important să înţelegem că obezitatea are o bază multifactorială şi că nu există o singură cauză sau o soluţie universală.

Obezitatea este asociată din ce în ce mai des cu o serie de probleme emoţionale şi psihologice. Este important să abordăm aceste probleme pentru a îmbunătăţi starea de sănătate generală.

Iată câteva dintre problemele emoţionale şi psihologice asociate obezităţii …

• stresul;
• anxietatea;
• depresia;
• probleme de imagine corporală;
• stima de sine scăzută;
• mâncatul inconştient;
• experienţele traumatice din trecut, precum abuzul;
• probleme de reglare a impulsurilor;
• presiuni sociale şi discriminare.

Terapia cognitiv-comportamentală, consilierea nutriţională şi sprijinul comunitar pot fi componente importante în gestionarea problemelor emoţionale şi psihologice asociate obezităţii. Este esenţial ca aceste aspecte să fie abordate într-un mod holistic pentru a îmbunătăţi rezultatele pe termen lung ale gestionarii obezităţii.

O atitudine inconştientă faţă de alimentaţie poate fi legată de starea de conştientizare cu privire la alimentaţie. Consumul alimentelor în mod automat sau fără a fi conştienţi de senzaţiile de saţietate poate duce la excesul caloric şi, în cele din urmă, la obezitate.

Lipsa de conştientizare alimentară reprezintă o problemă importantă în contextul obezităţii şi se referă la tendinţa de a consuma alimente fără a fi cu adevărat conştienţi de aceasta. Acest aspect poate contribui la creşterea în greutate, deoarece oamenii pot mânca mai mult decât au nevoie sau pot consuma alimente nesănătoase fără să fie conştienţi de deciziile lor alimentare.

Aspecte asociate cu lipsa de conştientizare alimentară

1. Atunci când oamenii mănâncă în timp ce sunt concentraţi asupra televizorului sau a unui ecran de computer pot să nu fie atenţi la cantitatea de alimente consumate. Aceasta poate duce la consumul excesiv de calorii fără a simţi senzaţia de saţietate;
2. Mâncatul rapid poate împiedica conştientizarea semnalelor de saţietate trimise de corp. Când mâncăm prea repede, nu dăm creierului suficient timp să realizeze că am mâncat suficient;
3. Unele persoane au obiceiul de a consuma alimente fără să se gândească prea mult, fie din cauza obiceiurilor automate, fie ca răspuns la emoţii negative;
4. Ignorarea senzaţiilor de foame şi saţietate poate duce la mâncatul în exces;
5. Neatenţia la calitatea alimentelor conduce spre a consuma alimente nesănătoase sau bogate în calorii, fără a fi conştienţi de impactul acestora asupra sănătăţii lor. Lipsa de conştientizare alimentară poate contribui la alegerea alimentelor procesate şi nesănătoase.

Pentru a îmbunătăţi conştientizarea alimentară putem adopta câteva noi obiceiuri …

• Mâncatul conştient: acordarea atenţiei depline procesului de masticaţie, savurarea gustului şi observarea senzaţiilor de saţietate.
• Păstrarea unui jurnal alimentar: înregistrarea alimentelor consumate şi a senzaţiilor de foame şi saţietate poate ajuta la creşterea conştientizării alimentare.
• Mâncatul fără distrageri: reducerea activităţilor distractive în timpul mesei, cum ar fi televizorul sau telefonul, pentru a fi mai atenţi la mâncare.

Conştientizarea alimentară poate juca un rol semnificativ în gestionarea greutăţii şi în promovarea unei alimentaţii sănătoase.

Obezitatea, ca orice altă afecţiune, are o strânsă legătură cu conflictele generate de gânduri, sentimente şi emoţii. Un demers complet de acceptare şi vindecare este conştientizarea conflictului interior, subtil, care generează afecţiunea. Schimbarea benefică, salvatoare a atitudinilor, comportamentelor sau gândurilor cu scopul de a dezactiva sursa conflictului aflat la originea afecţiunii, pe plan conştient sau inconştient, ajută la procesul de vindecare.

Excesul de grăsime acumulat de corp, din punct de vedere subtil, indică dorinţa inconştientă că vreau să mă izolez faţă de comunicarea cu exteriorul sau că există o emoţie închisă, sau un sentiment închis în mine, pe care nu vreau să-l văd. Obezitatea este formă de protecţie personală faţă de lumea exterioară.

Excesul de greutate mai poate fi interpretat şi că o exprimare a lăcomiei, dorinţa de a poseda totul. Propriul egoism generează emoţii şi sentimente pe care refuz să le ignor. Poate fi vorba de un dezechilibru generat de o revoltă faţă de cei din jurul meu, o reacţie în fata comportamentelor sau situaţiilor pe care vreau să le ignor.

Obezitatea provocată de mâncatul în exces este rezultatul înlocuirii hranei emoţionale cu alimentele; mănânc pentru a umple un gol interior provocat de sentimentul că am fost abandonat sau pentru a compensa singurătatea şi izolarea pe care le trăiesc.
Sentimentul de nesiguranţă în plan afectiv şi material vine împreună cu dorinţa de a face provizii pentru a evita eventuale lipsuri.

Şocurile emoţionale puternice, pierderile importante creează un gol interior greu de suportat. Dacă acestea sunt asociate şi cu un sentiment de vinovăţie, devalorizarea proprie creşte odată cu concentrarea pe ceea ce este dizgraţios, amplificând sentimentul de respingere al propriei persoane şi corpul reacţionează adăugând mai multă greutate pentru a avertiza cât de sever sunt cu mine şi asupra negativităţii mele.

Acumularea în exces a gândurilor, emoţiilor sau lucrurilor materializează şi o acumulare a corpului sub formă de grăsime. Pot fi situaţii în care creierul detectează un pericol legat de pierderea în greutate. De cele mai multe ori acestea sunt frici nejustificate, dar corpul reacţionează şi neutralizează nevoia greutăţii ideale.

Greutatea este legată şi de noţiunea de forţă, putere. A fi impunător prin greutatea corporală este o metodă de a acţiona pentru a fi observat. Se naşte întrebarea “în care situaţie sau situaţii de viaţa mi se pare că sunt în dezavantaj?“. Un metabolism lent favorizează obezitatea şi în acest caz este vorba de un exces de prudenţă care mă împiedică să acţionez.

Explorarea, înţelegerea profundă a sinelui şi dezvoltarea personală pot juca un rol semnificativ în gestionarea obezităţii. Avem capacitatea de a explora motivele din spatele obiceiurilor alimentare şi putem dezvolta o conştientizare mai mare a modului în care emoţiile ne influenţează comportamentul alimentar şi nu numai. Acest lucru poate ajuta la gestionarea mâncatului emoţional, reducând consumul excesiv de alimente ca răspuns la stres sau anxietate.

Stabilirea unor obiective personale în ceea ce priveşte sănătatea şi greutatea corporală împreună cu dezvoltarea unor strategii realiste pentru a le atinge, contribuie la definirea stilului sănătos de viaţă şi starea noastră de bine. Auto-reflecţia şi examinarea atentă a obiceiurilor noastre pot ajuta la identificarea factorilor declanşatori şi a schemelor nesănătoase, cât şi la dezvoltarea strategiilor de schimbare.

O parte a explorării sinelui în contextul obezităţii poate implica dezvoltarea auto-compasiunii. În locul auto-judecăţii severe, persoanele pot învăţa să adopte o atitudine mai blândă şi să îşi ofere sprijin emoţional în timpul procesului de schimbare.
Cunoaşterea modalităţilor sănătoase de gestionare a stresului ne asigură un real succes în evitarea mâncatului compulsiv sau alegerea alimentelor nesănătoase ca răspuns la presiunea emoţională.

Explorarea sinelui poate contribui, de asemenea, la creşterea conştientizării corporale şi la acceptarea corpului. Oamenii pot să înţeleagă şi să îşi accepte corpul în diverse stadii ale procesului de schimbare, ceea ce poate juca un rol important în adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Este important să subliniem că fiecare individ este unic, iar abordarea obezităţii trebuie să fie holistică, combinând aspecte fizice, psihologice şi sociale. Consultarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii, explorării sinelui şi a dezvoltării personale, în contextul obezităţii, trebuie să fie adaptată nevoilor şi valorilor personale. De multe ori, sprijinul din partea profesioniştilor precum psihologi, consilieri nutriţionali, poate fi util pentru a ghida această călătorie de explorare şi dezvoltare personală şi poate ajuta la dezvoltarea unui plan adecvat de gestionare şi tratament.