De ce mâncăm – pe înțelesul tuturor

Existența noastră este dominată de căutarea hranei, costuri medicale mari și nefericirea cauzată de o stare de sănătate precară. Problemele de sănătate sunt, în cea mai mare parte, rezultatul unui stil de alimentație greșit.

 În primul rând, mâncăm prea mult (consum excesiv) și asta se confirmă în rata de obezitate a populației.

 În al doilea rând, cei mai mulți nu asimilăm din alimente cantitatea minimă de material de construcție sau catalizatori de care corpul are nevoie ( nutriție deficitară). Mâncarea pe care o  consumăm are ca scop să se  transforme în energie și în materie vie.

Avem nevoie de hrană din 3 motive majore:

  1. Energia fiziologică – necesară pentru a susține funcționarea organelor noastre și pentru a ne desfășura activitățile zilnice.
  2. Materiale de construcție ( proteine, cele mai multe dintre minerale) folosite de corp pentru a produce sânge, piele, oase, păr, etc. Corpul uman se reînoiește și înlocuiește constant fiecare celulă.
  3. Catalizatori – componente chimice ( vitamine, enzime și câteva dintre minerale) necesare pentru a facilita reacțiile chimice, de a transforma mâncarea în energie.

Avem nevoie de mâncare pentru energie la fiecare câteva ore , fiind vorba de alimente specifice, care au rolul de material de construcție sau catalizatori. Corpurile noastre sunt programate să simtă imediat când au nevoie de energie, așa apare senzația de foame. 

Din păcate, devenim conștienți că ne lipsesc aceste materiale de construcție și catalizatorii numai atunci când corpul nostru se îmbolnăvește din cauza acestor deficiențe. 

Corpul este programat să caute acea mâncare ce conține cea mai mare cantitate de energie (zahar, grăsimi) și cu gust cât mai bun. Exploatarea cu succes a acestor nevoi ale corpului nostru de către companiile ce produc mâncare este cauza principală a obezității și a îmbolnăvirii.

Există 6 categorii de nutrienți: apă, carbohidrați, lipide (grăsimi), proteine, minerale și vitamine. 

Digestia începe atunci când mâncarea intra în gură și este zdrobită de dinți și de enzimele din salivă. Apoi elementele chimice din stomac digeră mâncarea în cele 6 categorii de nutrienți. Corpul uman conține aproximativ 60% apă. Lipsa unui simplu procent de 2% din cantitatea de apă necesară corpului poate declanșa extenuare fizică și disfuncții mentale.  5 pahare de apă consumate zilnic micșorează riscul de cancer la colon, la sân sau vezică. Ar trebui evitată consumarea apei în timpul meselor. Elementele chimice din stomac devin mai puțin eficiente atunci când sunt diluate și asta duce la pierderea nutrienților care ar putea să fie absorbiți de corp. Bem apă cu cel puțin jumătate de ora înaintea mesei sau la aproximativ 1,5 ore după masă.

Energia conținută în porții specifice de mâncare și energia necesară corpului sunt măsurate în unități numite calorii. Azi este posibilă măsurarea cantității de calorii arse prin activități fizice. Din cele 6 categorii de nutrienți doar carbohidrații, lipidele (grăsimile) și proteinele furnizează energie. Proteinele nu sunt, în general, transformate în energie, fiindcă sunt mai dificil de digerat și deoarece corpul are nevoie de ele pentru a-și susține în mod constant organele. 

La orice nivel de activitate, corpul uman foloseste în jur de 65% din energia sa pentru funcționarea metabolismului. Când cantitatea zilnică de calorii consumate este mai mare decât necesarul corpului, acestea vor fi transformate în grăsimi ce vor fi stocate în corp. Procentul optim de grăsime este stabilit în funcție de sexul persoanei și poate fi de 15% până la 25% din masa corporală. Procentul de grăsime are un rol important în funcționarea optimă a corpului. Când sunt consumate mai multe calorii decât folosește corpul, pe o anumită perioadă de timp, corpul începe să depoziteze grăsimea în exces în locuri vizibile ( pe abdomen la bărbați și pe coapse la femei). Excesul de grăsime este asociat cu oboseala, boli cardiovasculare  și multe alte boli care ne amenință  sănătatea și starea de bine. 

În mod eronat, credem că odată ajunși la maturitate corpul nostru nu se mai dezvoltă. Însă, celulele individuale ce alcătuiesc organele se înlocuiesc, singure, lunar sau chiar zilnic. Organismul nostru produce 200 miliarde de globule roșii în fiecare zi, înlocuind tot sângele din corp la fiecare 120 zile. Pielea este complet înlocuită într-o perioadă de 1-3 luni. Celulele care fac aceste înlocuiri conțin proteine diferite și 20 de aminoacizi. Mâncarea ne oferă, prin proteinele de origine animală și vegetală , aminoacizii de care corpul are nevoie ca materiale de construcție pentru aceste țesuturi vii. Fără o alimentație zilnică cu proteine, vitamine și minerale, indiferent cât de multă energie luăm din calorii, organismul nostru se deteriorează, pentru că nu poate să înlocuiască complet celulele moarte din organe. Mâncarea trebuie să ne ofere proteine, cele 14 minerale, 13 vitamine, catalizatori pentru a transforma hrana în energie și pentru a transforma aminoacizii în țesuturi  pentru a repara și a regenera materia vie. Catalizatorul este o substanță ce trebuie să fie prezentă, în cantitate foarte mică, pentru ca o reacție chimică să aibă loc. Compoziția chimică a catalizatorului ramâne neschimbată în urma reacției și astfel, o moleculă de catalizator poate fi utilizată de mai multe ori. Asta explică de ce avem nevoie  doar de o cantitate mică de vitamine și cu toate acestea trebuie să ingerăm zilnic vitamine deoarece  cea mai mare parte dintre ele nu rămân  în sistemul digestiv. De exemplu, fără  vitamina B3, ce se găsește în frunzele legumelor sau în semințe, organismul nu poate transforma proteinele animale în aminoacizii de bază. Nu contează câte proteine ingerezi dacă organismul nu le poate  transforma în material de construcție ale țesuturilor vii.  Atunci când nu ingerăm suficiente proteine, vitamine și minerale apar modificări ale bunei dispoziții, oboseala, nervozitatea, dureri de cap, confuzie, slăbirea mușchilor. Pe termen lung, o nutriție deficitară poate cauza cancer, hipertensiune,  Alzheimer și alte boli pe care ne-am obișnuit să le considerăm ca fiind parte din procesul de îmbătrânire. 

Înainte de a ne alarma că niciodată  nu vom putea asigura corpului cantitatea necesară de nutrienți  (așa cum ne amenință vânzătorii de suplimente), să reținem: corpul nostru are nevoie zilnic doar de o cantitate mică de proteine și o cantitate foarte mică de minerale și vitamine. 

Spre exemplu, laptele și carnea nu sunt atât de bogate în proteine și conțin grăsimi dăunătoare, în comparație cu alte alimente cum ar fi peștele, nucile, pâinea sau legumele.  Mâncarea în stare naturală ( nepreparată) este plină de calorii energetice, minerale, vitamine și are un nivel scăzut de grăsimi. Din păcate, în prezent, suntem prea ocupați pentru a mai avea timp să preparăm mâncare din alimente proaspete și cumpărăm alimente care sunt parțial sau total preparate cu multă sare, grăsimi sau aditivi chimici. 

Din fericire, avem acces la informție și starea noastră de bine este definită de cele mai multe dintre alegerile noastre legate de propriului stil de viață și nutriție.

Alege inteligent, alege sănătatea!

Scrie-mi despre problemele tale de sănătate pe adresa: office@dorinaursu.com

Programează-te direct sau prin WhatsApp 0746 587 420!

Dorina Ursu

Admin

Leave a Comment

Înscrie-te la Newsletter pentru a fi la zi cu activităţile mele!